În dezbatere: dezvoltarea mediului de business ieşean şi conectarea Moldovei la trendul de creştere economică a României

Miercuri, 3 noiembrie, de la ora 12.00, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi a avut loc masa rotundă „Cum este sprijinit antreprenoriatul ieşean?“, realizată în parteneriat cu AVISSO. Timp de mai bine de două ore, s-au dezbătut subiecte precum dezvoltarea economică a judeţului Iaşi, criza forţei de muncă generată de problemele învăţământului profesional, lipsa unei corelări mai puternice între oferta universitară şi necesităţile mediului antreprenorial, nevoia de coeziune la nivel local între administraţia publică şi mediul de business, lipsa unei infrastructuri adecvate (în special a unei autostrăzi care să lege Moldova de Ardeal) care să permită dezvoltarea economică a acestei zone a ţării.

Evenimentul s-a bucurat de o prezenţă extraordinară, atât din partea unor invitaţi din afara Iaşului, cât şi a reprezentanţilor administraţiei loc ale, antreprenoriatului, instituţiilor deconcentrate şi a organizaţiilor profesionale. Din partea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) au fost prezenţi prof. univ. dr. Robert Şova, preşedinte, Florin Dobre, director general (structura centrală), conf. univ. dr. Costel Istrate, preşedinte al filialei Iaşi, Mihaiela Cruşitu, director executiv al filialei Iaşi. Invitaţi speciali ai companiei AVISSO cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate au mai fost Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines, Adrian Benţa, consultant fiscal şi auditor financiar, Marina Şelaru, director executiv al Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova. Au oferit răspunsuri privind instrumentele necesare dezvoltării antreprenoriatului local Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi, Marius Bodea, directorul Aeroportului Iaşi, din partea companiei AVISSO – Mirabela Miron, preşedinte, Mihaela Măriucă şi Cătălin Ilie, managing partners, Eusebiu Vreme, reprezentantul la Iaşi al Camerei Auditorilor Financiari din România, Marian Berdan, proprietarul companiei Electra, Ştefan Hanganu, director al grupului de firme Conex, Neculai Viţelaru, preşedintele Federaţiei Regionale a Patronatelor I.M.M. din Regiunea Nord-Est, Narcis Tăbăcaru, şef oficiu la Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Iaşi, Radu Grădinaru, antreprenor, consul onorific al Franţei la Iaşi, Irina Vasilescu, manager „Acta.Doc“, George Andrei Albulescu, inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi, Gabriela Vasilache, director al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi, Costel Grojdea, director executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, Ioan Grigoriu, expert contabil.

Evenimentul a fost moderat de Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi şi George Onofrei, jurnalist. Redăm în această ediţie a „Iaşului în afaceri“ o scurtă selecţie de fragmente din cadrul dezbaterii, urmând ca în ediţiile viitoare să revenim asupra câtorva dintre temele mari discutate miercurea trecută la Camera de Comerţ. De asemenea, pe site-ul www.iasulinafaceri.ro va fi disponibil, în curând, transcriptul întregii dezbateri, însoţit de un rezumat al punctelor-cheie din timpul evenimentului care a avut o durată de circa 150 de minute.

Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi:

„Dacă ne orientăm şi ne raportăm la întreaga regiune de Nord-Est a României, bineînţeles că Iaşul este fruntaş, fără rival. Mai mult decât atât, decalajul între Iaşi şi celelalte judeţe a crescut în mod îngrijorător. Spun îngrijorător pentru că, aşa cum ştiţi cu toţii, regiunea de Nord-Est a României este campioană la absorția fondurilor europene din sezonul precedent, 2007-2013, şi cunoaştem foarte bine de ce ne referim la acest sezon, pentru că cel în care suntem încă nu a început. Din această perspectivă, ac­ce­sând atât de multe fonduri europene, ne-am fi aşteptat cu toţii, şi probabil că şi finanţatorii, ca diferenţa de nivel de trai, de venituri, de PIB pe cap de locuitor între regiunea de Nord-Est şi restul regiunilor din România să se atenueze, să scadă. Din păcate, şi constatăm a­cest lucru, nu s-a întâmplat fenomenul prognozat. Deci regiunea de Nord-Est a României nu a reuşit să recupereze din handicapul pe care îl are faţă de celelalte regiuni. Una dintre explicaţiile principale pe care le-am găsit noi este legată de faptul că marea majoritate a fondurilor europene accesate în re­giunea de Nord-Est au mers către finanţarea lucrărilor de interes public, ale entităţilor publice sau similare entităţilor publice, vorbim aici de companii naţionale. Din această perspectivă, banii nu au intrat în circuitul privat, în circuitul firmelor producătoare de plus valoare, firmelor producătoare de locuri de muncă. Faptul că firmele private nu au avut posibilitatea să acceseze fonduri europene suficient de multe sau în proporţie mai mare decât ceea ce s-a întâmplat până acum a condus la această stare de fapt. N-am recuperat nimic din handicapul care ne separă de restul României şi faţă de restul Europei.“

Robert Şova, preşedintele CECCAR:

„Este evident că, într-o lume globală, într-o lume volatilă, în care produsele sunt din ce în ce mai volatile, informaţiile sunt din ce în ce mai volatile, o lume în care tehnologia a transformat modelele de business, trebuie să avem o altă abordare. Există la nivelul Uniunii Europene şi la nivel mondial acel concept de specializare inteligentă. Este clar că există nişte dezavantaje ale zonei legate de infrastructură, dar să nu uităm că există alte zone ale economiei în care infrastructura ne ajută, şi aici vorbim de infrastructura de telecomunicaţii din România, care este una dintre cele mai performante. Trebuie să ne orientăm către acele zone în care putem fi competitivi, zona serviciilor, unde distanţa nu mai contează astăzi într-o lume globală, zona producţiei, unde trebuie într-adevăr să înţelegem că principiul economiei de scară trebuie să fie cel care să guverneze modelul de business, şi asta înseamnă că antreprenorii trebuie să înțeleagă că dacă vor rămâne locali, probabil că vor rămâne la acelaşi nivel, dar perspectiva de dezvoltare nu este una, să spunem, fericită. Trebuie să învăţăm din ceea ce au făcut alţii. Şi trebuie să ne adaptăm.“

Dragoş Anastasiu, preşedinte Eurolines:

„Vă pot da perspectiva unui antreprenor român şi vă pot da perspectiva Camerei de Comerţ Româno-Germane, care m-a ales pe mine preşedinte acum câteva luni, deci cumva sunt în fruntea industriei germane prezente în România, şi sunt 600 de membri aproape, Siemens, Bosch, E-ON, Metro şi aşa mai departe. Vreau să vă transmit vestea cea bună, suntem pe locul I în ceea ce priveşte intenţia de investiții a acestor companii în lume. Faptul că o ţară precum China are probleme, Bulgaria este cu corupţia, Ungaria este cu mesajul antieuropean, Polonia de asemenea, Cehia şi Slovacia sunt scumpe şi nu au forţă de muncă etc. au făcut ca România să fie pe locul I. (…) Revin la Iaşi: sigur, din punct de vedere geografic nu mai putem să schimbăm aşezarea orașului pe hartă, e acolo unde e, şi faţă de Oradea e mai departe de Germania, şi va fi mai scump transportul, cu sau fără autostradă. Sigur, nimeni nu spune că nu am avea nevoie de autostradă, dar uite că avem autostrada virtuală, iar Iașul devine din ce în ce mai puternic pe zona de IT. Trebuie să devenim puternici pe ce avem, nu pe ce ne dorim. Iaşul este un oraş nemaipomenit, excepţional, care are marele avantaj că are unde să se dezvolte. Nu e pe locul I la nivel naţional, asta e foarte bine, înseamnă că are potenţial, în contextul în care o Europă întreagă se uită la noi. Nu trebuie decât să scoatem mireasa pe stradă, să ieşim cu curaj să spunem «domnule, ăştia suntem, astea sunt avantajele noastre competitive şi avem încredere în noi că putem să facem treburi». Și, în momentul ăla, va veni peţitorul, eu vă garantez că va veni. Și nu se va uita că avem sau nu avem autostradă. “

Adrian Benţa, consultant fiscal:

„Eu aş cere două lucruri, acum, după ce am făcut zece ani de greşeli, aş spune: «lăsaţi-mă să mă gândesc, lăsaţi-mă să aplic cel mai bine ceea ce ştiu să fac!». Asta aş vrea. Aş vrea autorităţile să nu îmi ceară 10.000 de hârtii, iar fiecare dintre cele 10.000 de hârtii să mai solicite încă 10.000 de hârtii, iar la 11.000 o virgulă nu este pusă în sumă, şi nu s-a terminat… În al doilea rând, aş mai cere altceva, aş cere să fiu lăsat să învăţ sau să mi se pună pe cineva să ne înveţe. În România, discutăm despre antreprenoriat, dar câţi dintre dumneavoastră aţi învăţat despre antreprenoriat în şcoală? Există şcoli de antreprenoriat? Ei, bine, săptămâna trecută am stat de vorbă cu cineva din Germania, al cărui copil este învăţat acolo cum să-şi cheltuiască banii din buzunar. Şi, i se spune, nu poţi să cheltui mai mult de câți bani ai în buzunar. Apelaţi cu încredere la organizaţiile profesionale, la membrii lor! Reacţia patronatului este uneori: «ştii, e scump!». Ei, dragilor, atunci sper să vedeţi cât vă costă un nepriceput.“

Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi:

dezbatere-1„Părerea mea este că vina întreagă, dacă vrem să căutăm motive asupra unor stări economice şi sociale în care ne aflăm astăzi, se află la noi. Nu am reuşit să punem toţi umărul în acelaşi sens, nu am avut cu toţii aceleaşi principii de afaceri, nu am urmărit un scop comun, şi din cauza asta am lăsat şi am viciat şi instituţiile statului, mediul politic şi cel economic, şi cred că aşa cum a spus şi domnul Anastasiu, cred că este nevoie să facem un restart general, care trebuie să plece de la un lucru foarte simplu, de la etica pentru muncă. Până la urmă, dacă începem să dezvoltăm etica pentru muncă, o să vină şi celelalte lucruri. Trebuie să încercăm să ne redescoperim şi potenţialul regional, fără să aşteptăm la nesfârşit o investiţie majoră care vine sau nu vine şi care face doar obiectul unei şicanări mediatice şi politice, care nu are nici un fel de rezultat. Cred că nouă ne lipseşte infrastructura regională, noi între noi să începem să ne conectăm cât mai bine şi cât mai repede, şi cât mai bine să exploatăm ceea ce putem în interior până să trecem de partea cealaltă a Europei. Avem nevoie să abordăm şi acest subiect, pentru că altfel rămânem la fel, cu un gust amar, dar fără teama de progres. Tot dăm vina că lipsește, dar în cele din urmă vedem că alte lucruri sunt mai importante în momentul de faţă. Cred că aici ar trebui să începem să lucrăm, să ne punem fiecare în pătrațica pe care o merităm şi să tragem de noi cât mai mult.“

Marius Bodea, directorul Aeroportului Iaşi:

„Pledoaria merge spre ideea de conectivitate, în continuare, şi prin infrastructura terestră. Aşa este, are dreptate domnul Anastasiu, să nu aşteptăm, să ne luăm soarta în propriile mâini! Aşa este, domnule preşedinte, aceasta este soluţia, dar nu este normalitatea. Normalitatea înseamnă ca statul să creeze premisele dezvoltării echilibrate pe întreg teritoriul său. E şi în Constituţie, au scris-o alţii la începutul anilor ’80 şi continuată după. Fără conectivitatea aceasta terestră, lucrurile se vor face pe soluţii, cum spuneţi dumneavoastră, de nevoie. Hai să ne mişcăm, hai să mişcăm ceva ce avem noi aici! Însă statistica legată de Moldova este sumbră. În regiunea Moldova, într-adevăr Iaşul este perla coroanei şi sunt şi argumente pentru care este pe poziţia aceasta. Însă Moldova stă foarte, foarte rău. Vorbim de cea mai mare rată de deprivare materială din România, peste 38%, vorbim de şomaj accentuat, vorbim de PIB foarte scăzut, vorbim de foarte multe lucruri, de un procent al investiţiilor directe cel mai scăzut. Şi aşa mai departe. Şi atunci, toate acestea sunt rezultate, sunt statistici, dar trebuie să ne întrebăm care sunt cauzele. Domnul preşedinte Butnariu are dreptate când spune de lipsa competitivităţii. Cifrele sunt mult mai mari şi le-am auzit tot de la colegi antreprenori, şi anume că producătorii din Moldova sunt cu aproape 30% mai puţin competitivi decât alţi antreprenori din România. Şi acest lucru s-a datorat tocmai lipsei de conectivitate rapidă. (…) De aceea, cred în continuare că efortul statului, şi aici chiar antreprenorii nu au nici o vină şi nu ştiu în ce măsură sunt şi ascultaţi, trebuie să fie acela de a conecta în continuare regiunile şi de a echilibra până la urmă regiunile.“

Marian Berdan, proprietarul companiei Electra:

„Am fost recent într-o zonă «rău famată», vorbesc de Guatemala, Panama, Mexic, unde au peste tot autostrăzi, au iarba în oraş cosită peste tot. Aeroporturi frumoase, mari, oameni civilizaţi, prietenoşi… Iată, că Guvernul României trebuie să se gândească şi la noi, la zona noastră, pentru a conecta Moldova de Transilvania. Gândiţi-vă că se poate dezvolta turismul foarte bine, o sumedenie de servicii pentru această autostradă. O autostradă este foarte importantă. (…) Un alt aspect din cauza căruia noi, cei de la Electra, suferim acum, este că nu mai avem spaţii de lucru. Activăm în zona industriei electronice şi aici avem foarte multe comenzi din Vestul Europei. Refuzăm comenzi pentru că nu avem unde să le facem. Nu avem, domnule primar, parcuri industriale. Ori ne faceți dumneavoastră nişte hale de câte 1.000 de metri pătrați, cum am văzut în diverse zone, în Italia de exemplu, o stradă cu hale de 1.000 de metri pătrați lipite perete în perete unde se poate închiria cât ai nevoie… Nu costă mult, avem nevoie de spaţiu de lucru! Pentru a stimula antreprenoriatul, este nevoie de parcuri industriale! Revenind la resursa umană, n-aş vrea să par aici omul care aduce veşti proaste, dar trebuie să fim realişti, antreprenorul trebuie să fie în permanenţă realist, nu trebuie să se îmbete cu cuvinte frumoase. Acum o lună, am văzut în «Ziarul Financiar» un studiu care arăta că tinerii din ziua de azi nu mai sunt interesaţi de antreprenoriat. Pentru că înseamnă responsabilităţi, o luptă cu autorităţile, chiar dacă în ultima vreme s-a mai aranjat. Şi nu mai vor. 30% acceptă că ar putea să-şi deschidă o afacere. Plecând de aici, s-ar putea să avem o problemă mai departe.“

Ştefan Hanganu, director, grupul de firme Conex:

„Parcurile industriale sunt o necesitate, trebuie să se găsească resurse. Într-adevăr, Iaşul, aşa cum este el construit pe cele șapte coline, nu prea mai are unde, dar zona metropolitană, zona adiacentă Iaşului, exact cum am auzit de la colegii de dezbatere, este zona ideală. Ar trebui găsite sursele şi resursele pentru a construi aceste parcuri industriale, sunt surse de servicii, sunt surse de mici companii spre care se pot externaliza la un anumit moment dat surplusurile de comenzi pe care le au companiile mai mari. Sunt extrem de utile, pentru că s-ar putea să fie sâmburii unor viitoare companii regionale naţionale sau chiar la nivel european. Referitor la resursa umană: aici este un «of» oarecum personal. Gândim industria, poate cea hi-tech, numai cu maşini, comandă numerică, totul numai apăsând pe câteva butoane. Este, într-adevăr, o parte importantă a unei industrii moderne, dar sunt sectoare, cum sunt cele de turnătorie, forjă, în care oricât de multe butoane ai avea, ai nevoie de specialişti, ai nevoie de oţelari, de maeştri forjori, a­ceşti oameni nu mai sunt de găsit. Din acest punct de vedere, salut iniţiativa domului primar, ca împreună cu AJOFM şi cu Inspectoratul Școlar să găsească acele mijloace, pe care eu nu le ştiu, pentru că dacă le-aş şti, le-aş spune, prin care aceste şcoli să revină, să genereze promoţii. Într-adevăr, o companie îşi pregăteşte oamenii cu nişte costuri foarte mari, într-un timp foarte lung şi, de multe ori, acei oameni preferă apoi să plece, când ajung să producă, în Italia în construcţii sau în altă parte. Un sprijin din partea sistemului de șco­la­rizare din România ar fi mai mult decât binevenit.“

Mihaela Măriucă, managing partner AVISSO:

„Perspectiva pe care o împărtăşim noi este aceea că, în primul rând, ar trebui să ne concentrăm pe resursele pe care le avem, să gândim Iaşul sau regiunea Nord-Est, chiar dacă vorbim de o organizare publică, ca pe o companie privată. Ar fi ideal să facem un recensământ al resurselor pe care ne bazăm, să gândim o strategie pe termen mediu şi lung în funcţie de resursele pe care le avem. Și dacă într-adevăr autostrada se va realiza, vorbim oricum de o perspectivă, de peste 4-5 ani. Până atunci, ce facem? Aeroportul este un punct forte, el ne poate ajuta să exportăm servicii, inteligență şi produse de cercetare-dezvoltare, unde cred că e un punct care nu a fost suficient de bine exploatat până acum în regiunea noastră. Avem o Universitate de Medicină, care este una dintre cele mai bune şcoli de medicină din țară, şi cred că e un lucru pe care ar trebui să îl punem mai bine în valoare şi să dezvoltăm servicii inovative în domeniul sănătății. Și, de ce nu, ne dorim foarte mult să colaborăm mai bine cu toate instituţiile, cu mediul antreprenorial, şi să re­ușim să creştem rata de absorbţie a fondurilor europene, cu toate că pentru mediul privat sunt foarte puţine, să încercăm să luăm aceste resurse şi să reușim să dezvoltăm regiunea. Voiam să spun că eu nu gândesc doar pentru Iaşi, ca să dezvoltăm Iaşul trebuie să dezvoltăm şi regiunea, județele din jurul nostru şi cu siguranţă mă gândesc şi la Republica Moldova, care ne poate ajuta cu resurse, cel puţin cu resurse umane foarte importante.“

Cătălin Ilie,  managing partner AVISSO:

„Faptul pe care îl constat eu pe ceea ce înseamnă business-ul local şi business-ul în România în general e acela că a dispărut pasiunea, atât pentru cei care vor să ia calea antreprenoriatului, cât şi pentru oamenii de afaceri. În general, toate procesele de business, tot ceea ce fac, n-o mai fac din pasiune şi din dorinţa de a aduce plusvaloare, de a-i învăţa pe cei din jurul lor, de a transmite cunoştinţe, de a fi solidari unul cu altul, ci fiecare îşi vede de punctele lor, de ceea ce fac separat. Probabil suntem la ace­eaşi masă destul de mulţi care nu ştim încă exact ce facem fiecare. Un prim pas eu zic că s-a îndeplinit astăzi, faptul că am ajuns la aceeaşi masă, iar un al doilea pas ar fi să încercăm să facem mai mult, să lăsăm deoparte tot ceea ce este neajuns şi ceea ce nu avem şi să încercăm să acţionăm, pentru că fără acţiune nu o să reuşim să schimbăm nimic. Iar legat de ce spunea domnul Anastasiu, are o foarte mare dreptate, în sensul în care eu de circa vreo jumătate de an sunt implicat într-un proiect pe care îl prezentăm astăzi (International Health Hub – n.r.), un program la care cam 80% din cei care au aderat până acum sunt din ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi din Statele Unite. Trebuie să ne promovăm mai bine, trebuie să spunem, trebuie să cerem ajutorul şi trebuie să fim solidari. Împreună să reuşim să creștem tot ceea ce avem şi aici vorbesc de tot ce înseamnă un mediu de afaceri.“