Atenţie, angajați și angajatori, imaginea construită în mediul online contează!

 

Social media ne ocupă tot mai mult timp, indiferent dacă vorbim despre Facebook, Twitter, Instagram sau alte platforme. Totodată, ne ocupă din ce în ce mai mult spațiu din viață – cu precădere spațiul personal.

 

Foarte mulți (potențiali) angajați nu țin cont însă de faptul că postările online au astăzi cam aceeași importanță ca gesturile publice. Și, dacă adeseori suntem judecați pe ceea ce spunem sau facem în public, lucrurile nu diferă prea mult în ceea ce privește activitatea online.

 

Evident, aici sunt avantaje și dezavantaje, pornind de la aceeași problemă de bază: ce înseamnă viață privată și cât dezvăluim din ea? Pentru angajator, este normal să se folosească de noile tehnologii pentru a afla cât mai multe despre un potențial angajat. Dar unde trebuie să se oprească această folosire a social media?

 

În această privință, recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că există elemente care țin de viața privată a unei persoane ce pot fi luate în considerare la angajarea sa. Nu trebuie uitat că deciziile CEDO au caracter obligatoriu pentru toate țările ce au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului – prin urmare, se aplică obligatoriu și în România.

Hotărârea CEDO a plecat de la un caz din Turcia, unde un profesor nu a obținut un post și din cauza a ceea ce posta pe platformele de socializare online.

 

Astfel, trecutul și prezentul pe care ni le construim în mediul virtual contează tot mai mult pentru viitorul nostru în mediul real. Acest element trebuie conștientizat de fiecare dintre noi. Teoretic, mulți știu că tot ce înseamnă online reprezintă o limită nec plus ultra a vieții private. Practic, însă, majoritatea nu se comportă în consecință.

 

Ce a decis CEDO? Că accesul la viața privată oferit de mediul online poate fi justificat, însă în anumiți parametri, care vizează în primul rând relevanța informațiilor de natură privată în legătură cu postul aflat la mijloc.

 

Prin urmare, CEDO a reținut că trebuie îndeplinite două condiții: raportarea la cerințele postului (stare de sănătate, pregătire etc.); necesitatea măsurii. Dacă este vorba, spre exemplu, de o anumită stare de sănătate necesară desfășurării unei activități, atunci angajatorul are voie să solicite aplicantului numai documente cu grad ridicat de pertinență pentru a o dovedi.

 

Aceste considerente urmăresc însă numai posturile care ar comporta o prezență publică, altfel viața privată a fiecăruia trebuie să rămână la acest nivel, de privat.

 

Pentru a recapitula, CEDO a reținut că expunerea pe social media a vieții private poate fi folosită de angajator numai în ceea ce privește informațiile relevante pentru poziția urmărită. Este vorba despre cele care se referă la cerințele postului și, decurgând din aceasta, la necesitatea de a afla mai multe informații. Ce rezultă de aici pentru fiecare dintre noi, angajat sau angajator? Fiecare trebuie să analizeze felul în care se expune în social media și ce reprezintă public din viața sa. Consecințele le vom resimți cu toții, și la nivel personal, și la nivel de societate.

 

Atenție, angajați și angajatori! Imaginea pe care ne-o construim în mediul online contează din ce în ce mai mult, iar prudența în afișarea vieții private în social media poate evita consecințe nebănuite acum.

Sursa: https://www.7est.ro/



Call Now Button