PNRR: instrumente financiare și granturi pentru finanțarea proiectelor private

Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană în afara cadrului financiar multianual, menit să ofere sprijin financiar statelor membre pentru a asigura o revenire economică rapidă.

Regulamentul a fost aprobat la nivel european pe 12 februarie 2021.

Acest mecanism e construit pe o logică diferită de fondurile de coeziune, fiind bazat doar pe rezultatele obținute la finalul perioadei de implementare. Astfel, statele membre își stabilesc în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență reformele și investițiile pe care le vor realiza până la cel târziu 31 august 2026.

Pentru fiecare investiție, fiecare minister în parte trebuie să stabilească o serie de obiective de etapă (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate.

Plățile de la Comisie se vor face de 2 ori pe an, în raport cu realizarea acestora.

România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui Mecanism, primind o alocare consistentă de granturi și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro.

Prefinanțarea este de 13% din suma totală.

Planul actual însumează 30 de componente grupate în șase piloni distincți, conform Regulamentului UE. Fiecare domeniu de intervenție va conține atât reforme cât și investițiile propuse, precum și jaloanele și țintele pe care ne angajăm să le realizăm în fiecare an.

Va cuprinde următoarele reforme:

  • Reforma sistemului de pensii care să creeze un sistem echitabil și sustenabil.
  • Reforma sistemului de salarizare publică pentru a elimina discrepanțele existente.
  • Reforma funcției publice și crearea unui concurs național de admitere în corpul funcționarilor publici.
  • O serie de reforme care să vină în ajutorul mediului de afaceri prin debirocratizare
  • Reforma companiilor de stat.

Conform sumelor provizorii, ar fi vorba despre următoarea alocare indicativă:

  • aproximativ 12% pentru educație;
  • aproximativ 9% pentru sănătate;
  • cel puțin 27% pentru transport rutier, feroviar și metrou.

PNRR pe scurt:

PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și calitatea aerului.

Va include reforme structurale absolut necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a României.

Se va demara un proces major de digitalizare a statului care va schimba total modul de interacțiune cu cetățeanul și va crea o cetățenie digitală.

Va include un program național de reducere a abandonului școlar.

Va propune o alocare semnificativă pentru instrumente financiare pentru mediul de afaceri aplicate direct prin băncile din România. Ne așteptăm ca aceste fonduri să aibă un efect de levier de până la cinci ori suma finanțată prin PNRR, multiplicând banii disponibili în economia reală.

PNRR Necesitatea instrumentelor financiare

Obiectiv: asigurarea de lichidități pentru economie, în conformitate cu Recomandările Consiliului din anul 2020 pentru România.

Pandemia COVID-19 afectează în prezent lanțurile de aprovizionare din UE și exercită presiune asupra solvabilitatății și capitalizării IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie din toate industriile, iar prognozele cu privire la economie se deteriorează în continuare.

IMM-urile sunt supuse celor mai puternice presiuni sub impactul pandemiei, care s-au manifestat în primul rând asupra lichidității acestora, având în vedere reducerea considerabilă a veniturilor.

Fără sprijin adecvat, dificultățile întâmpinate în acest domeniu se pot traduce în probleme de solvabilitate. Pe termen mediu, există o necesitate suplimentară de recapitalizare durabilă a întreprinderilor afectate.

Printre cele mai presante probleme cu care s-au confruntat companiile în activitatea lor în prima jumătate a anului 2020 se numără dificultățile identificate în accesarea finanțării de la bănci și instituții financiare nebancare, nivelul prea ridicat al ratelor dobânzii și al comisioanelor, precum și cerințele privind valoarea sau tipul garanțiilor, birocrația și clauzele contractuale.

În următorii ani, este de așteptat ca gradul de îndatorare și profitabilitatea unui număr mare de IMM-uri se deterioreze în România, cu un impact negativ asupra profilului lor de risc. Acest lucru ar putea reduce în continuare capacitatea IMM-urilor de a accesa finanțare din cauza costurilor crescute.

Implementarea instrumentelor financiare de garantare și capital de risc:

  • Va oferi lichiditate întreprinderilor, în special IMM-urilor și societăților cu capitalizare medie,
  • Va recapitaliza întreprinderile pe termen mediu și lung,
  • Va ajuta întreprinderile locale să reziste efectelor negative ale crizei și să își continue dezvoltarea pe termen mediu și lung,
  • Va contribui la consolidarea rezilienței, la creșterea productivității și a competitivității pieței românești.

Instrumente financiare: Garanția de portofoliu pentru solvabilitate

Circa 550 milioane euro (împreună cu garanția pentru acțiune climatică și eficiență energetică).

Instrumentul financiar propus care urmează să fie implementat de FEI (Fondul European de Investiții), prin desemnare directă ca organism de implementare, este o garanție de portofoliu, care poate fi adaptată pentru a aborda obstacolele actuale cu care se confruntă întreprinderile românești, și anume costul crescut al finanțării, cerințele de garantare și blocarea surselor de creditare.

Instrumentul propus poate rezolva problemele de solvabilitate ale întreprinderilor, mai precis incapacitatea de a-și îndeplini obligațiile financiare din cauza reducerii semnificative temporare a veniturilor, pe fondul crizei actuale.

Instrumentul este conceput pentru a îmbunătăți accesul la finanțare și pentru a revitaliza canalele de împrumut blocate, în timpul și după criza COVID-19, prin sprijinirea investițiilor pe termen lung și a nevoilor de capital de lucru ale întreprinderilor.

Un astfel de tip de instrument este bine cunoscut în rândul instituțiilor bancare românești, poate fi implementat rapid și ar fi complementar altor inițiative luate în considerare de către Comisia Europeană.

Scopul principal al unei garanții de portofoliu este redistribuirea riscului în cadrul sistemului financiar pentru ca intermediarii financiari poată oferi finanțare în condiții mai bune întreprinderilor. Mai mult, garanția de portofoliu își atinge obiectivele prin eliberarea cerinței de capital și prin asigurarea riscului pierderilor pentru portofoliile de tranzacții eligibile nou-create cu beneficiarii finali.

Beneficiile garanției de portofoliu sunt:

  • Cerințe reduse de garanții suplimentare;
  • Un comision de garantare redus pentru partea garantată a împrumutului;Scadențe extinse;
  • Întreprinderile cu grad înalt de risc risc devin bancabile.

Garanția de portofoliu poate fi implementată fie ca garanție plafonată, fie ca garanție neplafonată:

  • În cazul unei garanții plafonate, se acordă o reducere parțială a cerinței de capital pentru intermediarii financiari;
  • Garanția neplafonată oferă o reducere integrală a cerinței de capital.

Efectul minim de multiplicare a sumei acordate va fi determinat de acordurile operaționale semnate, estimand 4 x resursele totale alocate.

Instrumentul de garantare poate fi combinat cu subvenții sub formă de subvenții la dobândă sau de reducere a capitalului necesar, crescându-i astfel atractivitatea.

Intermediarii financiari eligibili pot fi: bănci comerciale, fonduri de garantare, instituții de microfinanțare, companii de leasing și orice alte entități autorizate să acorde credite.

IMM-urile (până la 249 de angajați) și întreprinderile cu până la 500 de angajați, întreprinderile individuale, fermierii individuali și întreprinderile agricole vor fi eligibili pentru garanția plafonată sau neplafonată.

Finanțarea eligibilă poate consta din: linii de credit de capital de lucru, credite de investiții, leasing

Tipurile de interventii avute în vedere:

  • Dezvoltarea comercială și internaționalizarea IMM-urilor, inclusiv investiții productive;
  • Sprijinirea întreprinderilor mari prin instrumente financiare, inclusiv investiții productive.

NOUTATE: beneficiarul va putea primi maxim 40% din valoarea creditului sub formă de grant nerambursabil dacă îndeplinește o serie de obiective anuale (încă nu sunt cunoscute, dar se pare căva fi vorba despre: digitalizare, inovare, tranziție verde, respectarea principiului ”Do no significant harm”, etc)

Instrumente financiare: Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică și eficiență energetică

Circa 550 milioane euro (împreună cu garanția pentru solvabilitate)

Criza COVID-19 ar putea avea un impact negativ dublu asupra investițiilor în eficiență energetică:

  • prin reducerea cererii: de exemplu gospodăriile și întreprinderile pot decide / pot fi forțate să amâne investițiile,
  • prin scăderea ofertei financiare: de exemplu, intermediarii financiari pot deveni mai selectivi în activitatea lor de creditare, crescând astfel importanța schemelor de sprijin legate de eficiența energetică.

Principalele eșecuri ale pieței care împiedică investițiile în eficiență energetică includ:

  • Rata ridicată a dobânzii comerciale;
  • Lipsa garanției;
  • Dimensiunile reduse ale proiectelor, care duc la costuri ridicate de dezvoltare și finanțare;
  • Dependența de granturi: beneficiarii preferă să întârzie investițiile în așteptarea disponibilității subvențiilor;
  • Gradul de conștientizare scăzut al instituțiilor financiare pentru a investi în eficiența energetică.

Beneficiile potențiale pentru implementarea unei garanții de portofoliu pentru acțiuni climatice includ:

  • Cerințe de garantare reduse;
  • Comision-standard de risc de credit redusă pentru partea garantată a împrumutului;
  • Scadențe extinse;
  • Întreprinderile riscante devin bancabile

Tipurile de intervenții avute în vedere:

  • Eficiență energetică și proiecte demonstrative în IMM-uri și măsuri de sprijin;
  • Renovarea fondului locativ existent în vederea creșterii eficienței energetice, proiecte demonstrative și măsuri de sprijin.

Instrument de capital de risc (equity)

Circa 500 milioane euro. Instrumentul de capital de risc va fi creat utilizând modelul fondului de fonduri (Fund of Funds) administrat de FEI, deja utilizat cu succes pentru instrumentele financiare finanțate din fonduri structurale.

Dimensiunea instrumentului va fi stabilită pe baza criteriilor de eligibilitate și a rezultatelor evaluării ex-ante a pieței.

Investițiile la nivelul beneficiarului final vor lua forma de capital de risc și cvasicapital, așa cum se definește în orientările CE:

  • Capitalul de risc este furnizarea de capital către o firmă, investit direct sau indirect în schimbul deținerii totale sau parțiale a acelei firme și în cazul în care investitorul de capital poate prelua un anumit control de gestiune al firmei și poate împărți profitul firmei.
  • Cvasi-capitalul de risc este tipul de finanțare care se situează între capitalul propriu și datorie, având un risc mai mare decât datoriile nesubordonate și un risc mai mic decât capitalul comun. Cvasi-capitalul poate fi structurat ca împrumut negarantat și subordonat și, în unele cazuri, poate fi convertibil în participație la capital.

Investițiile vor viza IMM-urile și midcap-urile (companii cu până la 3.000 de angajați) ca beneficiari finali.

Tipurile de interventii avute în vedere:

  • Digitalizarea IMM-urilor, inclusiv comerț electronic, activități economice electronice și procese economice în rețea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori
  • Dezvoltarea comercială și internaționalizarea IMM-urilor, inclusiv investiții productive
  • Procese de inovare în IMM-uri (inovare la nivel de proces, organizație, comercializare, co-creare și inovare axată pe utilizator și bazată pe cerere)
  • Sprijinirea întreprinderilor mari prin instrumente financiare, inclusiv investiții productive
  • Transfer de tehnologie și cooperare între întreprinderi, centre de cercetare și sectorul învățământului superiorSprijin pentru economia socială și întreprinderile sociale
  • Eficiență energetică și proiecte demonstrative în IMM-uri și măsuri de sprijin

PNRR instrumente financiare și granturi nerambursabile

Total: 1,15 miliarde euro. Instrument financiar: Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari

Scheme de granturi în cadrul diferitelor componente:

  • Digitalizarea IMM-urilor care nu activeaza in domeniul IT&C: fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE – circa 200 milioane euro;
  • O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București;
  • Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării;
  • Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul Energiei;
  • Diverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor.

Text: Ana Maria Icatoiu, Managing Partner Avisso



Call Now Button